Alaturi de regulile reunite sub numele de Yama, enumerate si explicate in articolul anterior, vom aborda celalalt set de 5 “reguli de aur” din practica yoga, reunite sub numele generic de Niyama.
Asa cum am mai precizat, regulile Niyama contin acele atitudini spirituale, morale si practice care au rolul si virtutea de a purifica interior practicantul yoga, avand drept unic scop evolutia spirituala a acestuia.
Regulile Niyama sunt: Saucha, Santosha, Tapas, Svadyaya si Ishvara Pranidhana.
Saucha desemneaza acea cautare neincetata a puritatii, in tot ceea de gandim, spunem sau facem. Puritatea este o mare virtute spirituala, insemnand faptul ca noi dorim si facem eforturi in acest sens, sa devenim mai puri, mai buni si mai armoniosi, demni de a fi denumiti fii ai lui Dumnezeu.
Aceasta regula a puritatii are doua aspecte, si anume puritatea exterioara, care inglobeaza un ansamblu de tehnici de purificare a trupului, reunite sub titlul de kriyas, care are un dublu sens: atat cel de “actiune”, cat si cel de ”purificare”. Intre acestea se enumera curatarea cu apa si sare a cavitatii bucale, rezultand acea tehnica terapeutica foarte eficienta numita vamana dhauti (terapia emetica), clatirea gurii cu o lingura de ulei de floarea soarelui, pentru a indeparta impuritatile, curatarea limbii cu o lingurita de argint, cel mai eficient, spalarea corpului, expunerea lui la soare si aer curat in mod constant, pentru a-l energiza si fortifica,baile sau sauna terapeutica etc. Toate aceste tehnici de purificare au rol pregatitor, in vederea purificarii subtile, sau mai bine zis, a corpurilor subtile ale practicantului yoga.
Purificarea interioara are la baza in special mintea, purificand-o de ganduri negative, obsesive sau perturbatoare, care pot aparea la un moment dat, in functie de mentinerea sa intr-un focar de rezonanata cu energiile perturbatoare din jur (ambient, oameni cu vibratie si actiuni de vibratie mai joasa, etc). Legea rezonantei actioneaza si aici, astfel incat mediul ne poate influenta in rau sau in bine gandurile si actiunile noastre.
Printre tehnicile de purificare subtila pot fi enumerate rugaciunea, consacrarea tuturor fructelor actiunilor noastea lui Dumnezeu, in mod total si neconditionat, meditatia, actiunea dezinteresata pentru folosul celorlalti, etc.
Aceste reguli, odata respectate cu perseverenta, contribuie in mod decisiv la progresul nostru spiritual, ajutandu-i, in acelasi timp, si pe cei din jurul nostru, prin exemplul nostru de viata.
Santosha reprezinta acea atitudine interioara, reflectata apoi si in exteriorul nostru, de bucurie, savoare a vietii, celebrare a fiecarei clipe prin ganduri, cuvinte si actiuni pline de bucurie si recunostinta fata de Divinitate, Sursa atemporala a acestora.
Evolutia spirituala este un drum, o cale care necesita de fiecare data o stare de bucurie si recunostinta fata de ceea ce primim, fiind, la randul nostru, surse de bucurie si de fericire autentica. Intr-un grup spiritual, trairea plenara a starii de bucurie, la unison, contribuie decisiv la elevarea noastra spirituala, facand astfel posibil ca noi sa devenim niste focare de rezonanta cu bucuria macrocosmica, de unde noi primim aceste stari, fiind apoi capabili sa le celebram si apoi sa le integram in fiinta noastra. Acestea pot fi considerate adevarate “caramizi” care constituie “fundatia” fiintei noastre. Starea de recunostinta este esentiala, prin aceasta noi aratand faptul ca stim sa fim recunosctatori pentru ce primim si chiar pentru ceea ce nu primim (in cazul in care lucrurile pe care le solicitam ne sunt refuzate din motive benefice, acestea neducand, in acea situatie, la evolutia noastra spirituala).
Tapas-ul constituie o incercare, o „ardere” a unor impuritati subtile prin asumarea unor practici spirituale care sa ne ajute la rezolvarea unei probleme cu care ne putem confrunta la un moment dat, impiedicandu-ne astfel evolutia spirituala. El provine din limba sanscrita, de la cuvantul “tap”, care insemna a arde, foc, etc. Cu alte cuvinte, este un foc purificator, care arde in timp toate obstacolele care ne mai mentin intr-o stare de nedesavarsire spirituala. Putem avea un tapas in mod colectiv, impreuna cu un grup mare de aspiranti spre desavarsire, sau unul individual, in functie de o problemna cu care ne confruntam si vrem sa o rezolvam in mod superior, prin transcendere. Tapasul colectiv are calitatea de a ne pune la unison si cu ceilalti, amplificand astfel starea de fraternitate, extrem de necesara pe drumul pe care ne-am angajat sa-l parcurgem. Ne putem astfel ruga pentru pacea planetei, ferirea ei de cataclisme de orice fel, ca oamenii sa devina mai buni si mai altruisti, demni de destinul lor adevarat si altele. Tapasul individual, odata tinut, ne face sa depasim cu succes o problema de orice tip, intelegand-o in mod superior, privind-o apoi dintr-o perspectiva diferita, superioara. Durata minima a unui tapas este considerata cea de 49 de zile, numar simbolic, rezultat din inmultirea numarului 7, cu puternica incarcatura spirituala, cu el insusi. 7 este considerat, in anumite traditii spirituale, numarul perfectiunii sau “numarul de aur”. In fiecare zi si la aceeasi ora, trebuie sa facem acea actiune care sa creeze apoi acel efect cumulativ care sa ne conduca spre ceea ce ne dorim. Tapasul clarifica in mod egal mintea si sufletul, putand astfel discerne, ca intr-o “oglinda a adevarului”, clar si limpede, acele lucruri pe care inainte nu eram pregatiti sa le vedem, sau sa le acceptam.
Svadyaya inseamna in mod literal citirea cartilor sacre cu atentie, celebrand Adevarul continut si reflectat de acestea. Astfel, indiferent de traditia spirituala, Vedele, Coranul, Biblia sunt adevarate “comori de intelepciune” puse la dispozitia noastra, pentru a le studia cu atentie si responsabilitate, aplicand apoi preceptele morale continute in ele. Divinul a revelat aceste adevaruri prin spusele si scrierile unor intelepti, considerati veritabile “canale de manifestare” ale Sale. Studiul si practica atenta a acestor scrieri cu veritabil rol terapeutic, transformator, ne conduc rapid spre intelegerea adevaratei noastre meniri pe acest pamant, cea spirituala, neexcluzand insa si aspectele de ordin social si material care ne sunt date sa le intelegem si sa le aplicam intr-un mod corect si sistematic. Chiar si un singur verset sau o sutra (denumire regasita in cartile de intelepciune hindusa, de exemplu), ne ajuta sa intelegem anumite lucruri esentiale, pline de semnificatii benefice pentru noi.
Ishvara Pranidhana este, putem afirma, corolarul sau suma alchimica a acestor practici si atitudini spirituale, desemnand in mod literal adorarea Divinului in Tot si Toate formele Sale de manifestare. Atitudinea plina de iubire si recunostinta fata de Dumnezeu este o veritabila modalitate de a evolua spiritual, indicand acele gesturi ritualice de la creatie la Creator. In toate religiile si traditiile spirituale, din diverse colturi ale pamantului, din cele mai vechi timpuri, oamenii au consacrat anumite sarbatori, celebrari fata de Dumnezeu, multumindu-I astfel pentru gratia cu care inconjoara oricare fiinta umana din manifestare. Existenta fiecareia dintre ele , se intelege, face parte din planul sau divin, nimic nefiind intamplator in acesta. Orice fiinta umana, orice forma de viata animala sau vegetala au, in aceasta existenta, un scop bine determinat de catre Dumnezeu.
Cea mai inalta forma de adorare a Divinului este consacrarea vietii noastre implinirii vointei divine, fiind astfel canale de manifestare ale vointei sale. Se folosesc rugaciuni, meditatii, practica mudra-elor (“gesturi” ale lui Dumnezeu, in limba sanscrita),cantece religioase, incantare de mantra-e, folosirea unor plante aromatice ca busuiocul smirna si tamaia, toate avand darul de a ne apropia de Divin, acestea avand o puternica incarcatura spirituala, cu o vibratie foarte inalta.Nici o jertfa de alt fel nu este egala cu aceasta, viata noastra fiind un veritabil “altar” pe care putem jertfi Divinitatii gandurile, cuvintele si actiunile noastre altruiste, pline de iubire neconditionata. In acest mod, iubindu-i pe ceilalti ca pe propria noastra fiinta, ne putem considera fii adevarati ai lui Dumnezeu, creatia reintregindu-se cu Creatorul din care suntem creati, spre desavarsire.
Aceste 10 “reguli de aur” din practica yoga conduc la desavarsire pe aspirantul care apeleaza la ele si le urmareste cu perseverenta. El se eleveaza astfel nu doar pe el insusi, ci poate oferi astfel, prin viata sa, un exemplu demn de urmat si pentru cei din jurul sau, trezindu-le astfel chemarea spre o viata spirituala, autentica, aceasta fiind menirea pentru care au fost create cu adevarat, spre Adevar.
Vasile Scarpet
Lector, consultant si terapeut ayurveda, instructor de yoga integrala
Tel. 0725 081061